La Evaluarea Națională din 2026, 79% dintre candidații prezenți au obținut o medie de cel puțin 5, față de 83,2% în 2025.
În școala românească există un fenomen bine documentat: nota care e mare în clasă și cade prin podea la examenul național. În iunie 2025, Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, spunea că foarte mulți elevi au 9,50 la matematică în gimnaziu și iau 6 la Evaluarea Națională.
Acum a apărut și un personaj nou în ecuație: inteligența artificială. Nu avem date românești despre cât se folosește sau cât se copiază cu ea, așa că nu o acuzăm dinainte. Ne întrebăm doar ce mai înseamnă o notă când tema poate fi făcută și de un chatbot.
O notă, două lumi
Cifrele din 2026: din 148.268 de elevi înscriși, 143.251 s-au prezentat, iar 113.192 dintre aceștia (79%) au obținut o medie de cel puțin 5. În 2025, ponderea a fost de 83,2%, cu 4,2 puncte procentuale mai mare. La matematică, 25,7% dintre candidați au luat sub 5, față de 23,7% în 2025.
Mai încăpățânat decât orice medie e decalajul dintre sat și oraș: în fiecare an din 2023 încoace, între 30,2% și 42,4% dintre elevii de la sat au avut media sub 5, față de 9,2% până la 15,5% la oraș. Anii se schimbă, distanța rămâne.
Nicolae Avram, noul inspector școlar general al Bihorului, explică notele mari de la clasă și mediile mici de la examen în felul lui: profesorii cu note mari la titularizare aleg să predea la oraș, așa că la sat ajung cei cu note mai mici. E explicația lui, nu o concluzie demonstrată. Soluția: cursuri de formare și o regulă simplă, ca metodiștii și inspectorii să nu mai dea note mari la orice inspecție. Inflația de note ar fi, deci, singura la care toată lumea contribuie cu cele mai bune intenții.
Ministrul delegat Sorin Ionescu are altă țintă, modelele de subiecte. Spune că profesorii se concentrează prea mult pe modelele de subiecte și pierd din vedere profilul educațional al elevilor. Așa riscă să-i forțeze pe toți să se încadreze în același tipar, ca în patul lui Procust. Patul lui Procust, aflăm, are acum și barem de corectare. Tot el se întreabă cât de bine reflectă două probe, susținute în două zile, ce a învățat un elev în patru ani.
Ce mai spune o notă
Cele două numere măsoară lucruri diferite. Examenul arată ce poate face elevul singur, sub supraveghere, în câteva ore. Nota de la clasă adună teme, activitate, teste și scara fiecărui profesor, iar de curând și ajutorul pe care elevul îl are la îndemână, de la un părinte cu răbdare la un chatbot cu răbdare infinită.
Iar aici începe partea care ne privește. Tiparul exact și repetabil e tocmai ce face cel mai bine un model de limbaj; e părerea mea, nu o constatare. Când un chatbot poate face tema în întregime, nota spune prea puțin despre ce a înțeles elevul. Cea mai clară imagine despre ce știe elevul vine, în continuare, din evaluarea supravegheată.
Anglia se întoarce în sala de examen
La 11 noiembrie 2026, Office for Students, autoritatea de reglementare din Anglia, a îndemnat universitățile să se bazeze mai mult pe evaluări „sigure”, fără AI: examene în sală, fără acces la materiale, examene orale, prezentări, sarcini practice. E o recomandare, nu o obligație. Potrivit Edupedu, care citează The Guardian, Josh Fleming, director de strategie la OfS, a vorbit despre un „risc generațional” pentru sistem.
Universities UK spune că multe universități recurg deja mai des la examene cu prezență fizică, prezentări și examene orale. e-Assessment Association, în schimb, nu crede că răspunsul e întoarcerea în sala de examen. Resursele rămân obstacolul: examenele cu prezență fizică și cele orale cer multă muncă.
Cine are timp să asculte?
O evaluare orală cere timp. Profesorul trebuie să asculte și, dacă e cazul, să mai pună o întrebare. Cât timp au profesorii din România pentru asta? Ministrul delegat spune că cele 20 de ore de predare sunt dublate de multe activități adesea necontabilizate. Bugetul Educației pe 2026 e de 62,14 miliarde de lei, 3,02% din PIB, față de ținta legală de 6%. Ghidul ministerului despre AI în școli nu e obligatoriu, iar cursul despre AI și cetățenie digitală va fi opțional în liceu din 2027–2028. Două lucruri frumoase, ambele la alegere.
Trei întrebări fără răspuns pregătit
- Pentru minister: cum vor arăta standardele unice de evaluare de care se vorbește pentru jurul lui 2030 și cine va avea timp să asculte elevii?
- Pentru școli: care teme dovedesc încă înțelegerea și care dovedesc doar că cineva a avut un telefon la îndemână?
- Pentru inspectori: cum se leagă mediile de la clasă de cele de la examen, ca nota mare să nu mai cadă prin podea?
Uneori, cea mai bună probă e o întrebare în plus. „Cum ai ajuns la răspunsul ăsta?”
Cifre-cheie
- 79% (113.192 de candidați prezenți): au obținut o medie de cel puțin 5 la Evaluarea Națională 2026, față de 83,2% în 2025 (scădere de 4,2 puncte procentuale; 143.251 din 148.268 înscriși s-au prezentat) (Edupedu, Evaluarea Națională 2026)
- Rural față de urban, media sub 5: 2023: 39,35% față de 13,82%; 2024: 42,40% față de 15,48%; 2025: 30,20% față de 9,21%; 2026: 36,39% față de 11,63% (decalaj de 24,76 puncte procentuale) (Analiză Edupedu pe datele Ministerului Educației)
- 25,7% față de 23,7%: candidați sub 5 la matematică, 2026 față de 2025 (Radio România Cultural)
- 3,02% din PIB: Bugetul Educației în 2026 (62,14 miliarde lei), față de ținta legală de 6% (Edupedu)
Când un chatbot poate face tema în întregime, nota spune prea puțin despre ce a înțeles elevul.
Chorst Klaus este CEO și fondator al Plag (plag.ro), serviciu de detectare a plagiatului și a textelor scrise cu AI pentru elevi, studenți și profesori.
Acest articol poate fi republicat gratuit, cu menționarea autorului, Chorst Klaus, și cu link către această pagină.
Vrei să afli mai multe?
Lucrăm la întrebarea de mai sus de ceva vreme: cum se verifică, în mod corect și transparent, ce a scris cu adevărat un elev sau un student. Dacă te interesează abordarea noastră și instrumentele pe care le dezvoltăm, le poți consulta pe site, fără obligații. Ne bucurăm și de întrebări și de observații de la profesori și părinți.